sâmbătă, 31 mai 2014

Imaginile care au şocat lumea

       
            Acum realizez cât de mişto eram când eram mică. 



Aici dansam. Îmi amintesc bine de tot că trupa mea preferată era Animal X, habar nu am de ce. Ştiu sigur că îmi plăceau cum arată băieţii care cântau şi mereu ziceam că o să mă mărit cu ei.

























                                 DUBIOS
 Aici o aşteptam pe mama să vină să dormim. În poza întreagă se văd pe scări nişte pungi cu pufuleţi. 
                          Pe mine nu mă adormea oricine. Dacă primeam pufuleţi mai mergea. 







Aici eram ''la bazin''. Aici mi-am făcut primii mei prieteni şi aici a fost primul meu loc de joacă din afara curţii mele. Aici m-am certat prima dată cu alţi copii, aici am cules flori, aici m-au muşcat albine şi dacă mă gândesc mai bine pe aici am luat cele mai multe căzături.
                                              Aproximativ 3 ani.
Acum urmează poza de divă, făcută la mânăstire. Aici îşi fac în prezent poze toate piţipoancele. 
Eeee, uite că am şi eu, pisi. 
PS: Nu aveam mai mult de 2 ani. 
                                                                                                                       


Să vă bucuraţi de geniala zi de 1 iunie şi să zâmbiţi la fel cum o făceaţi când eraţi mici.

                                     XOXO,
                                                                         Ciobsie

luni, 26 mai 2014

Nu-i bai

         
       Ca o dramă pentru că a trecut weekend-ul, să vă povestesc. 


          În timpul ăsta am fost mai dedicată decât de obicei în chestiile mai spirituale. Ca un fel de pregătire psihică pentru examen, m-au dus ai mei la mai multe mânăstiri ca să nu-i mai stresez că mi-e frică şi bla,bla,blaaaa.
            M-am bucurat că am ajuns la mânăstirea mea preferată: Prislop. :) După mers în maşină, oboseală, trezită de la 7 şi jumătate, am ajuns. 

Mmm, zic despre mâncare? N-am ce. :)))) Surprizăă, n-am fost tentată să încerc ceva nou şi nici nu m-a preocupat alimentaţia. 

Legume mexicane careva... ? 


Acum sunt acasă, ca orice om normal şi ca orice copil normal care învaţă.

DAAAAAA?

Glumeam. Acum e perioada mea preferată: flori peste tot. Salcâmi, căpşune, iasomie, trandafiri... mm. Facem provizii de plante pentru la iarnă. Păstraţi multe flori de soc. Dacă le faceţi ceai muriţi de plăcere să-l beţi. Miroase a primăvară târzie, pisi. Nu ştiţi voi cum e cu dramele ăstea de primăvară, DA? 



 Bujorii sunt preferaţii mei. Un buchet, ceva...? Nu m-aş supăra.

Mă simt ca în Provence când văd culorile astea. Cu asemenea chestii în grădină mi-am programat o                             detoxifiere pentru săptămâna viitoare. Poate mă apuc chiar joi de ea. 


BTW, faceţi cunoștință cu Mimsi. 




Merci că m-aţi vizitat din nou şi sper că o să mai citiţi ce e pe aici şi                                         ce urmează să fie. 


                                                                                                       XOXO,
                                                                                                                      Ciobsie


joi, 22 mai 2014

Şukărimea

            Şukărimea s-a mutat la şcoală. Învaţă, e copil cuminte. Are treabă cu spionajul, cu ştiinţa, tuşeşte, are pastile, merge la doctor, crede că o să facă pătrăţele la cât tuşeşte.
            Şukărimea are dramă în ea, adoarme târziu, se simte mai deşteaptă, mai drăguţă. Aşteaptă vara şi nu vrea să vină căldura că nu poate să poarte tricouri că are bube pe mâini.

Tot cu drama... 



E horror să fii răcit. Îmbrăcaţi-vă grosuţ, zâmbiţi şi consumaţi lămâie. Eu am şi mentă în grădină, deci faceţi o limonadă caldă şi o să fiţi mai imunizaţi. 

                                                              XOXO,
                                                                                               Ciobsie

sâmbătă, 17 mai 2014

Gata cu şmecheria

            Azi sunt o mare divă, o văduvă neagră şi arogantă. Azi miros a lady şi port tocuri.
           Pfff, a fost mult de muncă la chestia asta. Iniţial partea de sus era o rochie, dar după câteva priviri în oglinda de acasă... am realizat că arătam ca o prostituată în ea. Am început căutarile pentru o altă rochie, dar pe net am găsit câteva fustiţe frumoase care se potriveau perfect. Aveam deja o preferată: o fusta pentru balerine, neagră, elegantă, pentru lebede negre. Nenorociţii trimiteau fusta abia peste 2 săptămâni, era prea târziu. Aşa că s-a gândit Cibi să facă altceva: să-şi facă propria fustă. 
                                            Nu, nu eu m-am apucat de croitorie. 





            A ieşit cam ce vedeţi mai sus. Nu am nevoie de accesorii. Dantela joacă rolul principal. Mă simt comfortabil pentru că mâinile mele arată subţirele, de prinţesă pot să zic. :)))
          Vă rog să luaţi în considerare că dantela este cu animal print, cu imprimeu de leopard vanitos.
             Nişte pantofi nude, neapărat de lac, totul uşor, simplu, negru, cu o tentă de eleganţă îmbinată cu puţină rebelitate extrem de fină (ideea cu parul într-o parte, idee modernă) şi de maximă calitate. Un fel de ange et démon.







                                  Astea sunt detalii.

Vă rog să-mi scuzaţi mâinile boante (ca să citez un mare om în viaţă).




        Am rezumat totul, un titlu perfect (care este) :))) e

                     Gata cu şmecheria. Doar azi.


                                                                     XOXO,

                                                                                Ciobsie

joi, 15 mai 2014

Da

           Sunt nişte dimineţi aşa de calde... şi ai o stare aşa de bună în pat. Când te uiţi pe fereastră îţi vine să te culci la loc. Soarele nu e, ziua trebuie să reînceapă. E complicat totul: prea multă ploaie, prea multe chestii de ţinut minte, prea puţin timp şi multă oboseală. Rezultatul? Nu contează. Noi trebuie doar să nu ne împotmolim în noroiul final, ăla în care cazi şi nu poţi să mai urci. Ştii? E ca în visul ăla în care oriunde ai călca nu poţi să evoluezi. Fiecare pas înainte atrage de la sine unul înapoi. 

Dar lasă. Mă fac eu mare şi eu o să comand când răsare soarele şi                                                cand nu.     

         
            Parcă de la urâţeniile astea mi s-au îngălbenit şi dinţii. 
        Nici n-am mai postat, n-am mai făcut nimic. Decât să aberez şi să mai citească şi alţii (apropo, merci pentru că văd că mă vizitaţi constant) mai bine aberez în tăcere. 


Nu mai am nimic de zis. Doar zâmbiţi... mâine s-ar putea să fiţi                                                   ştirbi.
Oricum nu-i nici asta mare problemă că sunt destui dentişti buni. Şi dacă vă e frică de ei... staţi calmi. Eu îmi mai fac uneori dinţi din gumă de mestecat. În plus, gura e fresh tot timpul.


Pisi, hai că sunt şi sensibilă, gata. Azi nu dau autografe. De ce?                                 Pentru că nu-mi cere nimeni.

                                                                                         XOXO,
                                                                                                              Ciobsie

sâmbătă, 10 mai 2014

Azi sunt deşteaptă şi am logică

             Sunt aşa de obosită că abia vă văd. Da, vă văd pe toţi. Aştept să înflorească salcâmii. 
             Trec la subiect. 
            Să nu-mi mai acceptaţi mie niciodata cererile de pe Candy Crush dacă nu primeşte Rusia loc bun la Eurovision (primii 10). Să vă explic. Europa n-are chef de război acum. Rusia deja s-a apucat să ia cu japca din Ucraina. Oamenii ăştia sunt puşi pe treabă. Au chef de expansiune... băi... expansiunea e baza. Ştii, şi eu îmi măream ferma pe FarmVille. 
           Rusia şi Uniunea Europeană au semnat o înţelegere de parteneriat şi cooperare, dar Rusia nu face parte nici măcare din punct de vedere geografic din Europa. Europenilor le e frică de ruşi.

                                     Da, vodka e bună, dar se poartă Love and Peace

            Putem spune că oamenii îi cam votează de teamă anul ăsta. Aiurea, la Eurovision nu se votează, se planifică dinainte. Nu ştiu dacă are chef toată Europa chef de război, dar e posibil să li se facă ălora mai cu influenţă milă de estici.

                                              Până la urmă... nu există Vest fără Est.




                                                                                   XOXO,
                                                                                                 Ciobsie
                                                                                     







marți, 6 mai 2014

Mai uşor cu drama...

           Ăsta e mesajul meu pentru mine însămi... ceva de genul
                              *Eu şi cu... natura* ?!!
                 Hai, râdeţi că aşa e bine. Urmează... 


              Am o săptămână grea, obositoare. Vaccin, teză, nici eu nu mai ştiu. Ideea e că o să fie greu...


Oricum, la final toată lumea aruncă baloane colorate şi bea câte o limonadă, vă zic eu. Dacă lumea poate, are voie să bea şi un                                      mojito... îi dau eu voie. 

Pot să spun că trec printr-o adevărată dramă, o dramă pe care mi-o induc singură, fără să vreau. Aştept finalul, finalul finalului şi începutul începutului, vara. 

În prezent eu visez la ziua aia de vară în care primesc nişte rezultate bune, în care pot să-mi lipesc pe frunte cuvântul magic: PROMOVAT.
                                     Trebuie să fiu mai pozitivă, pisi. Asta-i tot. 

                                                
                                                                                             XOXO,
                                                                                                     Ciobsie




duminică, 4 mai 2014

Mentă, mentă,mentă

Cunoscătorii ştiu foarte bine ce e cu menta asta. Da, este bună.Cam                                                asta e tot ce pot să zic.                                 
        PS: Tot ce am zis aici e fără subînţeles, da?  



Azi n-am o faţă prea drăguţă. Azi nu vreau să fiu privită. Azi faţa nu contează. Azi nu mai aveţi intrar la circul care se joacă fix pe dovlecelul care îmi acoperă gâtul. 
                    E cazul să mai zic că toată lumea s-a holbat azi la mine la biserică? 
                  Uite, de asta n-are lumea curaj... că mai e o lume care o vede şi o critică şi pe ea. 



Băi, sincer, azi sunt ca prietenul meu, Isaac Newton. Cred că ieşim amândoi până la o limonadă ca să mai testăm puţin gravitaţia. Serios. Dacă degetele mele ar fi mai slabe, inelul cu măr ar cădea şi atunci m-ar scrie şi pe mine în cartea de fizică. Acum vreau atenţie. Vă daţi seama ce tare ar fi dacă ar cădea şi inelul cu hashtag? Instantaneu aş ajunge şi pe facebook şi pe twitter, peste tot. Cu un simplu #hashtag mă vede şi bunicu'. Bună, bunicu' !
                        
                  Cam atât am de zis azi. Am aberat destul. 
                                                                XOXO,
                                                                                         Ciobsie

                                                            

joi, 1 mai 2014

unu' mai ...

          Unu' mai cum vreţi voi...
      
           Azi am redevenit marinar. Tatuaje n-am, barbă n-am, pipă... nici atât. Să nu mai zic despre detalii: n-am nici strictul necesar, o barcă. PS: Aş fi avut nevoie de ea astăzi. A plouat urât, rece, dramatic.
Asta e un fel de... aşa... zânişoara florilor înainte de masă. Acum zici că sunt vrăjitoarea aia rea care mănâncă. Mănâncă... aşa... în general. Nu neapărat mâncare.
Azi a fost totul simplu, fără reguli, fără prea mult stres.
Am zic cumva că a fost făra prea mult stres?
Am greşit! Ştiţi... eu săptămâna viitoare fac vaccin. De luni am o stare proastă şi simt o înţepătură în mână. Însuşi Arthur din Ceptura ar încadra acest fenomen în categoria ''reflexe ale durerii''.
Căutaţi-l pe Arthur din Ceptura când aveţi                      chef de râs. 







     









                                                       

Vă rog să-mi scuzaţi cheliuţa. A crescut şi ea, acum stă puţin şi după ureche, dar nu prea se împacă ea cu vântul...























Am mâncat (multă) îngheţată. Păi normal... abia acum mi-am amintit că avem toppinguri prin dulap şi... Ştiţi voi care e principiul: alimentele sunt bune când sunt proaspete. Da? 

                         Voi să nu faceţi ca mine, da?

                                                                                XOXO,
                                                                                       Ciobsie