joi, 21 august 2014

Tot despre Mons

        Orăşelul ăsta mă fascinează rău de tot.

Putem să începem cu începutul. Despre Mons v-am zis. E un orăşel super drăguţ care are oameni cel puţin ciudaţi. Daaar, dacă stai să schimbi două vorbe cu ei îţi cam schimbi părerea. 
 Casa asta mi s-a părut absolut bestială. După ce am verificat terenul, am făcut o poză. Era să fac infarct şi nu alta când am văzut că uşa se deschide şi iese un baiat bronzat, cu şapcă de şmecher de şmecher mafiot şi în spatele lui unul cu ochelari, mai nevleguţ.
După ce a ajuns aproape de mine, m-a întrebat cu un accent groaznic de enervant chestii normale... gen de ce îi pozez casa. M-am scuzat, am zis şi eu ce am zis şi am rămas uimită cât de prietenos a zâmbit când i-am zis că am fotografiat locuinţa doar pentru că el are une maison super. Ca şi cum el le zâmbeşte tuturor care zic asta, ca şi când a mai auzit dulcegării din ăstea. 
Normal, chestia cu maison super putea fi o scuză pentru un spion. Oricum, tot ce contează e că la final ne-am zis au revoir şi ne-am zâmbit. 
Oameni destul de prietenoşi, acum serios. 

Străzi ciudate, înguste şi înfricoşătoare sunt câte vrei în Mons. Să nu mai zic de faptul că peste tot sunt lipite afişe cu organizaţii sataniste şi ciudate, iar câteodată, se aud ţipetele oamenilor beţi sau drogaţi pe stradă. Pereţii mai ascunşi sunt plini de graffiti şi chiar mă întreb ce au avut în cap ăia care au desenat. Ştiu că făcusem mai multe poze cu ei, dar chiar nu le mai găsesc.


 Doar mie mi se pare sau casa asta chiar seamănă cu o faţă zâmbitoare?
                                        Am găsit şi mure. Nu, nu au fost prea gustoase.

                                                              Ghiveci lime green.                                                                    
Aici am văzut cele mai frumoase case.



Astea sunt doar câteva dintre chestiile interesante. Daca vrea cineva să ştie unde sunt făcute pozele mă poate întreba pe un chat pe facebook sau poate să lase un comentariu. Mie mi-e prea lene să scriu acum adresele. ^_^

Temperatura a fost singura chestie care a stricat planurile. Am plecat cu fustiţe şi tricouţe şi am purtat numai pulovere şi hanorace. Abia am avut curaj într-o zi să ies în pantaloni scurţi şi mare prostie am făcut: acum am o durere de gât groaznică.
Daca merge cineva prin Belgia îi recomand să îşi ia şi haine mai groase şi umbrelă. Nu se ştie niciodată când te prinde ploaia. 


O chestie super delicioasă am mâncat la Thirion. Să vă zic: blat de bezea, frişcă de casă şi puţin mascarpone, iar blat de bezea şi iar frişcă de casă cu mascarpone. Deasupra iar friscă de casă grasă, bună, fină şi  un moţ.


Cam atât despre mica mea aventură pe acolo. Asta a fost doar în Mons. Despre celelalte locuri, în zilele care urmează. Acum nah... Sunt şi eu obosită. :))


Merci pentru că aţi mai citit încă ceva scris de mine şi sper că v-am fost utilă. Bisous,
                                                                                 Ciobsie



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu