Da, se pare că m-am întors, dar o să plec iar, să nu vă fie teamă. Trebuie să le mulţumesc Erikăi şi bunicilor ei că m-au suportat o săptămână şi că au acceptat pretenţiile mele de animal.
Trebuie să specific neapărat că Braşovul a devenit brusc ceea ce Erika şi cu mine numim ''oraş de suflet''. De ce? Pentru că sunt băieţi frumoşi (subliniez neapărat cuvântul ăsta), pentru că totul e vechi, pentru că vibraţiile sunt diferite şi seara e mai răcoare.
Gata cu arfele astea, trecem la chestii serioase. A dat Domnul şi tot la shopping-uri am ajuns. Nu mai am mare lucru de cumpărat, doar nişte chestii noi pentru sezonul mai rece. În rest, nimicuri.
Descrierea pozei:
O floare între flori.
Bun, pauză de râs. Mai urmează ceva...
După ce tatăl Muntean ne-a dus pe toate coclaurile şi eu muream de cald în ghete şi mă ardea faţa de la soare, ne relaxam de fiecare dată cu mâncare.
A fost un moment special. Burtica mea a primit numele Elvis.
Masa şi dansul la final.
Am făcut şi muşchi...
Mă rog, eu mai aveam o mare plăcere de a merge pe munte înainte. Da, eu eram copilul sportiv, dar acum... Am scutire la sport.
Am fost şi până în Tenerife.
Pffffffff, unde-i melodia aia cu Tenerife când ai nevoie de ea? O vreau în surdină, da?
Daţi-mi brăţări şi îmbrăcaţi-mă în dungi. Hai că deja am înnebunit. Vă pups.
XOXO,
Ciobsie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu